Avid

Atâtea gânduri...

dar toate-s sterpe,

scurse dintr-o realitate nulă

stau prinse ca nişte ciulini,

în umbrele despletite

ale sufletului meu.

O muză

cândva fertilă

rodeşte indiferenţă,

năpădită de buruieni amare

renegă frumuseţea florilor

şi cântul meu de greier.

Din măruntaie de stâncă,

din adâncuri toride,

cu gura însetată de cuvânt

voi recolta argintul viu,

suficient cât să făuresc

un alt balon de săpun.