Palme reci
mi-ar biciui obrazul,
priviri veninoase
mă săgetează pe la spate
şi tălpi ce asudă ură
mi-ar alunga-n ţărână
speranţele târâtoare.
Minţi ostenite
sub povara sacului furnicii
îmi judecă doar coperta
şi-i caută întinarea,
iar conţinutul...
îl tăvălesc prin mocirla
să-şi protejeze sinele închistat
reducându-mă la un banal clişeu.
Pasiv îmi spăl faţa
cu un zâmbet ignorant,
dar nu mă pot lepăda
de falsa condiţie mizeră
pe care mi-o proiectează alţii
şi-o port tatuată pe frunte
ca pe o sentinţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu