Sunt vinovat de poezie,
Pe foaie sufletu-mi coboară,
În versuri pline de durere,
Scurse din inima-mi amară.
Sunt vinovat şi de viitor,
Şi-n zbaterea mea fără folos,
Voi plămădi ziua de mâine
Cu mâini lucrate până la os.
Sunt vinovat şi de iubire,
Când la tot ce e frumos vibrez,
Sunt vinovat şi de speranţă,
Când gâsesc putere să visez.
Sunt vinovat şi de-a mea soartă,
Şi crucea ei o port în spate,
A cărei povară o ascund,
În priviri împăienjenate.
Sunt vinovat de al meu cuget,
De câte nu mi-s cu putinţă,
Sunt vinovat în seara asta,
Şi condamnat la existenţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu