La mişto

Mari experţi în ale vieţii,

Zac sub măşti de nonşalanţă,

Mirosind de la o poştă,

A abuz de ignoranţă.

N-am cum să rostesc o frază,

Căci negreşit îi agasez,

Râd în pumni şi îşi dau coate,

Că nu vreau să mă cenzurez.

Pozează-n mironosiţe,

Vameşi de viţă haină,

Fără mod de-a înţelege,

Mântuirea mea virgină.

Pot să eschivez c-un zâmbet,

Orice gest de duşmănie,

Am şi eu la urma urmei,

Dreptul la ipocrizie.

Strângeţi rândurile haitei,

La orice semn de pericol,

Dar decât plictisul vostru,

Aleg să cad în ridicol.

Îndulciţi mutrele acre,

Viaţa-mi dă lămâi de-a sila,

Însă mai am atât umor,

Să-i cer sare şi tequila.

Hai sictir neamuri de traistă,

Genii în incompetenţă,

De vreţi să-mi vorbiţi la spate,

Eu vă fac o reverenţă.