joi, 20 iunie 2013

Papercuts


Ce a  mai rămas din azi se va risipi,
mai repede ca fumul de ţigară
la o răscruce de vânturi.


Mi-am luat un scurt răgaz
şi am închis ochii tăiaţi de foi,
ca să privesc secunda,
să văd cum în ea se înnoadă:
fericirea, durerea, moartea
şi toate celelalte soluţii
universal valabile
pentru această ecuaţie,
în care mă adâncesc.


Toată această viaţă uzată
mă strânge mai tare pe zi ce trece,
iar sufletul,
de bătături plin,
nu mai simte zilele,
oricât de tăioase ar fi.


Încerc să car povara alegerii corecte,
însă sunt mult prea mic.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu