Mi-a germinat în cuget
un gând patogen,
ale cărui simptome amoroase
m-au clătinat în sentimente.
Departe de orice tratament pe tocuri
cu gust îmbâcsit de ţigară
şi aromă de parfum ieftinam recurs la o lobotomie
(fie ea şi temporară)
la masa de scris.
Anestezicul bahic
a avut efectul scontat,
dar a lăsat sechele adanci
îngropate între tâmple
în ecouri cardiace acute,
ce-mi fac perna de piatră.
Privesc instrumentarul de sticlă
cum zace pe dusumea ori pe masă,
picurând surogat de vise
pe foi cu gânduri ciopârţite
pe care sigur nu le va citi.
Voalul licorii zeului
ridicat de aburi de cafea fierbinte
mi-o dezvăluie tot acolo,
înflorind în inima mea
ca un trandafir malign
înfipt în nervul iubirii,
floare pe care n-o pot extirpa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu