În mine dospesc versuri ca pâinea în covată
Şi dorul înfloreşte ca un bujor aprins,
Mă-mbată cu lumină prezenţa ta curată,
În pragul dimineţii de-mi bîntui visul nins.
Cernută dintre stele precum argintul lunii
Şi toarsă din iubire în fir de aur sfânt,
Îmi leg gîndul de tine prin negurile lumii
Şi am să-ţi scriu doar ţie cât voi fi pe pământ.
Prin frigul depărtării încă-ţi mai simt privirea,
În crivăţul tăios briză ce mă-ncălzeşte,
Te voi urma orbeşte ca să-mi dai fericirea,
Căci tu eşti tot ce am şi tot ce îmi lipseşte.
14. 01. 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu