miercuri, 6 martie 2013

Tourniquet


sunete bizare de pe claviatura nopţii
îmi acompaniază versul de jale
în curgerea sa letargică
din văile adânci
ale minţii mele prăpăstioase


prin livezile iubirii rătăcind
m-am adăpat din otrava amară
a fructului cel mai necopt
care mi-a strepezit sufletul


speriat mă ascund sub umbre
alerg nebuneşte peste stânci
prin râpe în păduri virgine
spre poiana unde creşte dimineaţa
să-mi pansez rănile cu linişte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu