când noaptea se pliază-n atrii
odaia strânsă ca într-un corset
asudă doruri nerostite
de sub singurătatea ce-i tapet
pe undeva oftezi sleită
scârbită de atâtea zile seci
şi-adormi cu gândul la iubire
îmbrăţişată de cearceafuri reci
eu îţi visez buzele roşii
strâng din măsele parc-aş fi turbat
doar sărutări de sticle goale
cândva târziu mă vor târâ spre pat
stafii îmi invadează ochii
se luptă ca să mă târască-n hău
dar le ucid sub pleoape grele
cu gândul că adorm la sânul tău
21. 11.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu